Union Generela di Ladins dla Dolomites

Publizierte Artikel

I ladins te Europa

I ladins dla Dolomites se prejënta pra la gran manifestazion de livel europeich, i „Dis Europeics" a Neudrossenfeld dlongia Bayreuth te Oberfranken. L titul dla manifestazion ie „ L ladin - mantenì la
Per la Union Generela di Ladins dla Dolomites - UGLD, la presidënta Milva Mussner

La Union Generela di Ladins dla Dolomites ie unida nvieda dala "Fördergesellschaft für Europäische Kommunikation (FEK)" ai "8. Neudrossenfelder Europa-Tage" dai 18 ai 21 de mei. La Lia de livel europeich mët a jì regularmënter, bele da passa vint ani incà, dis dedichei a una o l'autra grupa de rujeneda te Europa. De regula vëniel mé fat un n di. Per l liam strënt che i urganisadëures, cun a cë l senatëur Peter Verbata, à cun la Ladinia, nce ajache l ie zitadin d'unëur de Corvara, vëniel metù a jì plu dis. Bele n juebia saràl n cunzert de na grupa cun strumënc a fla dla Ladinia y na cëina ladina njenieda ca da Rita Perathoner Schenk dl Restaurant Col Raiser. L vënderdi iel la Fiera de Bulsan che prejënta si strategies de marketing n generel y sambën la pert de prumozion turistica tl particuler.

La sada l colloquium scientifich
La sada iel l colloquium - la pert scientifica dla manifestazion - cun na lingia de referac de mpuls, per ti dé lerch ala fin a na descuscion, ma nce per ti dé l mesun ai prejënc de fé dumandes plu avisa (c. plu avisa l program tl articul tlo dlongia, ndr.). Chësc colloquium ie pensà per ti purté dant la realtà positiva di ladins dla Dolomites, ne tralascian eder nia de ti cialé nce cun uedl critich ala cosses y cuestions che pudëssa y dassëssa unì miuredes o mudedes. I referac tucherà nscila la cuestion dla scunanza di ladins, di dërc che ti spitëssa y che n ghira, la rujeneda, la storia y cultura ladina, la scola y la università, i mass media ladins, ma nce l turism y l ambient, mé per cumpedé su n valgun ponc che possa unì ntegrei, nce tla descuscion, aldò che nëus ladins l raton drët.

Prejënza dla istituzions y lies ladines
A Neudrossenfeld iel de plu strutures storiches, njeniedes ca a puntin, nce cun i njins tecnics aldò. Nscila puderà i Museums ladins, i Istituc culturei ladins y la lies ladines mustré si films o si prejentazions multimedieles y sambën nce si publicazions.
La sada va donca inant cun na prejentazion lergia da pert di ladins te chësta strutures, ti selfs y nce alalergia: danter l auter iel la previjion dla mostra itineranta n con' di ladins dl Istitut Culturel Ladin Micurà da Rü, la tofles di simbuli religëusc (crisć, peldes, etc.), metuda a desposizion dal Istitut Culturel Ladin Cesa de Jan y prejentazions multimedieles n con' de de plu aspec dla Ladinia. Nce l turism giapa na si lerch de prejentazion, n pert sambën nce cun fazion de marketing.

L artejanat y l'ert dla Ladinia
N sada saràl oradechël mo artisć ladins che mostra la realteies artejaneles y artistiches dla valedes ladines, nce l'Unika sarà prejënta cun trueps de si lëures. L sarà nce da udëi la caricatures de Manuel Riz. L unirà prejentà y nce pità roba da maië particulera dla Ladinia. La sada sëira vëniel fat per 150 nviei na cëina ladina, njenieda ca dal restaurant La Tambra de Corvara.
Ntan la manifestazion, pra chëla che n rata che l vënie adalerch danter 6.000 y 8.000 vijitadëurs, saràl d'uni sort de stonc, cun libri per y di ladins, ma nce de prejentazion dla istituzions y dla lies ladines.

Mujiga ladina
Sambën che l sarà nce la mujiga ladina: nscila iel n dumënia na mëssa ecumenica pra chëla che l cianta l Cor de Dlijia da La Val. Ntan i trëi dis saràl nce grupes che porta dant cianties per ladin, coche la Grupa Trëi Ëiles de Gherdëina cun Otto Dellago.
L balerà la grupa da bal Grupa Folk Fodom. Oradechël iel na grupa de strumënc a fla, che sunerà marces y polkas y walzeri (Böhmische), cun la prejentazion nce de cianties ladines, cumpanieda da doi marcatenterines furnides su cun l bel guant tradiziunel. L sarà dut ntëur na prejentazion dla tradizions, nce cun l "Grop de la mèscres de Cianacei e Grìes" - i Marascons dla Val de Fascia, y i guanc tradiziunei de duta la valedes ladines.
N bel mumënt de ancunteda danter ladins
N generel ie i Dis Europeics na ucajion de se prejenté te na realtà plu lergia, de analisé cun uedl critich la situazion di ladins. Per i ladins saràl sëuraprò n mumënt de ancunteda danter i ladins, de aurela curta, n mumënt de cumenanza, de coejion soziela che ie de gran utl y de gran mpurtanza per i ladins for mo despartii te cin' realteies istituziuneles.

Dantaldut ie i Dis Europeics na ucajion per mustré su, cun spirt positif y da uni pont de ududa, la richëza dla cultura y rujeneda ladina.

Per la Union Generela di Ladins dla Dolomites - UGLD, la presidënta Milva Mussner